DANEMARCA - La pescuit de calcan baltic
O noapte magica pe Insula Laeso
Poul ma intreaba daca vreau si eu o sulita. Raspund politicos ca as prefera sa-l acompaniez doar in calitate de spectator. Suntem pe Insula Laeso, o mica nestemata nordica din Stramtoarea Kattegat.
De sute de ani, calcanul este unul dintre cei mai ravniti pesti de pe aceste meleaguri. Pe timp de iarna localnicii faceau copci si atrageau pestele flamand la gura lor cu faclii confectionate din par de animal- in special de mistret, deoarece ardea mai bine si mai mult combinat cu uleiul de grasime de balena.
De sute de ani, calcanul este unul dintre cei mai ravniti pesti de pe aceste meleaguri. Pe timp de iarna localnicii faceau copci si atrageau pestele flamand la gura lor cu faclii confectionate din par de animal- in special de mistret, deoarece ardea mai bine si mai mult combinat cu uleiul de grasime de balena.
In prezent exista patru locuri unde se poate pescui, iar noi mergem in partea de nord. Plecam sub lumina lunii. Cu pasi inceti ne desprindem de nisipul plajei si intram in golful Nordic al insulei. Chiar de la inceput Poul imi spune sa fiu atent la gaurile facute de rate pe timpul zilei, in cautare de viermi marini. Captivat de locul in care ma gasesc, intru din plin intr-una din ele. Din fericire, apa nu mi-a trecut de pantaloni si nici nu a ajuns la rucsacul cu echipament foto.
Aici, in Danemarca, apusul dureaza mult. Inca este lumina si pestii n-au venit. Mergem parallel cu malul inca vreo ora, asteptand semne ca apa are temperature potrivita. Din cand in cand mai apare in inspectie cate un crab artagos. Dar timpul trece si refluxul e din ce in ce mai puternic. Poate ca ar trebui sa iesim din acest golf protejat si sa ne incercam norocul in marea mai agitate unde se si gasesc specimenele mai mari.
Oare cum erau aceste ape acum o mie de ani? il intreb p Poul, fost profesor de geografie si istorie. Cu multe secole in urma, incepe el cu pipa fumegand mocnit in coltul gurii, vikingii de pe aceasta insula cu putine resurse se zbateau sa supravietuiasca de pe o zi pe alta. Lucrurile s-au schimbat cu timpul, dupa mai multe voiaje spre sud, cand au invatat sa foloseasca sarea ca sa-si conserve mancarea. Astfel pestele putea fi pastrat pana la 10 ani in saramura.
Ne intrerup dintr-o data calcanii, care ne fac pe plac si incep sa apara.
Lui Poul, “regele pescar al insulei”, ii place sa vina aici pentru ca poate sa gandeasca, sa se simta liber si imbratisat de natura. La fel am trait si eu, cu sufletul la gura, aceasta noapte in Marea Baltica.
Aici, in Danemarca, apusul dureaza mult. Inca este lumina si pestii n-au venit. Mergem parallel cu malul inca vreo ora, asteptand semne ca apa are temperature potrivita. Din cand in cand mai apare in inspectie cate un crab artagos. Dar timpul trece si refluxul e din ce in ce mai puternic. Poate ca ar trebui sa iesim din acest golf protejat si sa ne incercam norocul in marea mai agitate unde se si gasesc specimenele mai mari.
Oare cum erau aceste ape acum o mie de ani? il intreb p Poul, fost profesor de geografie si istorie. Cu multe secole in urma, incepe el cu pipa fumegand mocnit in coltul gurii, vikingii de pe aceasta insula cu putine resurse se zbateau sa supravietuiasca de pe o zi pe alta. Lucrurile s-au schimbat cu timpul, dupa mai multe voiaje spre sud, cand au invatat sa foloseasca sarea ca sa-si conserve mancarea. Astfel pestele putea fi pastrat pana la 10 ani in saramura.
Ne intrerup dintr-o data calcanii, care ne fac pe plac si incep sa apara.
Lui Poul, “regele pescar al insulei”, ii place sa vina aici pentru ca poate sa gandeasca, sa se simta liber si imbratisat de natura. La fel am trait si eu, cu sufletul la gura, aceasta noapte in Marea Baltica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu