Africa de Vest
Capitala BAMAKO
In sezonul ploios, Africa “neagra”e
o provocare pentru simturi. Tuleie de vegetatie suculenta cucersc Sahelu. Fructe
si legume proaspete sunt stivuite pe tarabele din sate si peste tot pe marginea
ulitelor din glod stacojiu. Pasarile, parca mai albastre ca oriude, se pun pe cuibarit
in baobabii care te atata cu fructele lor acrisoare. Aerul piscaa. Peste tot miroase
a mango si fan cosit.
Pentru nomazii Fulani e anotimpul transhumantei. Buzele si gingiile
femeilor tinere sunt tatuate ritual cu pigment negru.
Tchoodi le marcheaza trecerea in randul
adultilor, dintre care vor incepe sa-i caute
un sot. Casele lor de iarba, Bukkaru, sunt
parasite. Torentii le vor topi in doar cateva luni. Acum, incarcate cu cele mai
de pret bunuri ale comunitatii, caravanele
de magarui se urnesc catre pasunile din provincia Sikasso, granarul tarii. Noi mergem
in sensul opus, spre Bamako.
Nu ai grei sa confunzi capitala republicii
Mali cu un sat neobisnuit de mare. Mai toate
orasele subsahariene sunt asa. Fluviul Niger, cel mai lung din Africa de Vest, imparte
Bamako in doua: cartierele sarace cu bordeie de tabla sunt pe un mal, cladirile
administrative cu fatade din perete-cortinai hotelurile de lux, pe altul. intre
ele se afla enorma Grande Marche, adevarata inima a capitalei. Milioane de locuitori
o tranziteaza macar o data pe zi. Unii targuiesc diverse bunuri de plastic importate
din Nigeria sau din China.
Altii vaneaza cele mai frumoase imprimeuri ghaneze pentru
fuste pagnei costume facute pe comanda, pentru ca malienii nu concep sa iasa nici
macar pana la piata decat imbracati cel putin la patru ace. Suferinzii cauta in
sectorul cu fetisuri, printre carapace de broaste testoase, dinti de sacal, fetusi
de vaca si papagali mumificati, gri-gri-ul prescris in reteta de vraciul voodoo.
Cei mai multi insa vin in bazar pentru a lua masa, iar tarabele cu de-ale gurii serevarsa dincolo de trotuar. Ar fi
pacat sa nu ne riscam stomacul cu savori nefamiliare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu