PARIS, FRANTA


LA O PLIMBARE prin capitala Frantei, veti vedea natura umana complet expusa, de la doanmele impozante care beau o cafe Ia indragostitii care ganguresc pe malul Senei. Cum spunea poetul Charles Baudelaire, la Paris, "spectatorul este un print care se bucura la tot pasul ca este incognito".

LOCURI DE FLANAT
De pe Ia jumatatea secolului al XX-lea, Boulevard St.Germain de pe Rive Gauche este o destinatie de flanat preferata de multi. Aici, titanii gemeni ai culturii cafenelei, Cafe de Flore si Les Deux Magots, atrag vizitatorii interesati de istoria literaturii; la mesele lor au stat nume mari ca Simone de Beauvoir si Albert Camus. In ziua de azi, la o privire mai atenta, veti vedea moistenitoare patriciene si localnici cu vechime care se in1potrivesc schin1barilor si care isi ocupa de multe ori mesele "obisnuite" cu orele, chiar si in serile aglomerate. Pentru o experienta de flanat mai intima, traversati bulevardul si mergeti Ia Brasserie Lipp, preferata lui Ernest Hemingway. Aici, clientii rasfatati primesc masa mult ravnita din fata, dar toti vizitatorii se bucura de locuri in primul rand Ia spectacolul local.
Putine restaurante evoca stralucirea Parisului de secol XIX ca L`Arbre a Cannelle din Passage desPanoramas; aici isi inta!neau iubitii actritele si curtezanele de Ia apropiatul Theatre des Varietes. Flaneurii pot campa in interiorul decorat cu fresce a!restaurantului sau Ia mesele "de afara", de sub arcada acoperita cu sticla, locuri bune de observat parada cumparatorilor din galerie. Fireste, privitul trecatorilor nu se limiteaza la cafenele. Daca reusiti sa fiti admisi la Le Baron, un club de noapte ca o cutie de bijuterii dintr-un fost bordel aproape de Arc de Triomphe, va veti pomeni umar la umar cu celebritatile pariziene ale zilei si nume internationale ca Beyonce si Bjork.

CAZARE SELECTA
La Hotel La Louisiane, aproape de Boulevard St. Germain, s-au adunat personalitati creative, de Ia Jean-Paul Sartre la Miles Davis sau Salvador Dali. Louisiane s-a deschis in 1823 si are 8o de camere modeste, dar confortabile, de
la 112 $ camera dubla. Pe vremuri, lumea boema a sfarsitului de veac frecventa Rive Droite, zona Ia mare
moda din nou - acum o gasiti la Hotel d'Albion (a nu se confunda cu hotelul France Albion), ale carui 26 de camere multicolore au teme ca "Poezia" si "Dansul", de Ia 170 $ camera dubla. Preferati un decor avangardist? Indreptati-va spre est, catre cartierul Belleville, unde designerul de origine pariziana Philippe Starck a transforma o parcare acoperita in Mama Shelter, un loc jucaus vesel, compus din parti egale de restaurant, club si "hotel-con­cept". Oaspetii isi pot pune masti (din partea casei) si isi pot face selfie-uri cu computerele din camere. lmaginile se incarca pe un server - metoda inovatoare de a flana din confortul propriei camere. De Ia 110 $camera dubla.

GRECIA, CRETA

PLANURI PENTRU LA ANUL
Creta este a s-a cea mai mare insula din Mediterana si cea mai mare din Grecia (8.260 kmp). Insa cei 6oo.ooo de locuitori nu pot fi convinsi ca nu traiesc pe un mic continent cu de toate au munti si plaje, magari si autostrazi, salbaticie si campuri cultivate cat vezi cu ochii, situri arheologice inestimabile si o bucatarie renumita, dar mai ales mare si soare 300 de zile pe an.

CUM AJUNGI
Zboara de Ia Bucuresti catre Heraklion, Creta, de 11 ori pe saptamana. Bilete, incepand de Ia 100 de euro.

LICHIDE PRETIOASE
Du acasa ulei de masline (Sitia Bio, Vassilakis Estate, Kritsa q3), tsikoudia (tuica de struguri cretana), vin (Muscat Spinas si Thalassinos - albe, Barbatus - rosu)

TOP 10
Nu rata plajele Elafonisi si Vai Palm, Cheile Samaria, Manastirea si Lacul Preveli, Muzeul Arheologic din Heraklion (si eel din Eleftherna), Palatul Cnosos, Insula Spinalonga, atelierele de ceramica din satul Margarites, Insula Chrissi.

DELICATESE CRETANE
Incearca melcii cretani, carnea afumata cu salvie, mierea de cimbru, gamopilafo (pilaful local gatit Ia nunti).

ATUURI URBANE
Nu ocoli marile orase Heraklion pentru viata de noapte, Chania pentru plimbare, Agios Nicolaos pentru plaja, Rethimnon pentru muzee si cultura, Ierapetra pentru pete proaspat.

VARANASI - Impresii din orasul sfant al mortii

Zgomotul monoton al rotilor de tren

             Imi aducea o transa de vise amestecate cu realitatea, ca in momentele dinainte de trezire. In fata ochilor inchisi mi se aprindeau imagini cu sadbu imbracati in straie oranj sau acoperiti cu vreau petic murdar doar in jurul organelor genitale. O fetita de cinci-sase ani, cu ochii verzi galbeni si piele maslinie, imi toarna in cap un cos plin cu flori galbene lipsite de tulpina si imi zbiara in urechi: Mister, yout tichet, please! Fetisoara cu ochii verzi se transforma intr-o mustata neagra, intoarsa in sus, si in doua randuri de dinti galbeni maronii, cu sclipiri metalice ici-colo. Imi trebuie cateva secunde grele sa revin la spatiul si oamenii reali din jur. Cotrobai prin toate buzunarele pana gasesc biletul mototolit.
            Calatoria de la Ranthambore la Agra cu trenul nu e deloc plictisitoare si nici foarte lunga. De la Agra urma sa ma deplasez cu avionul pana la Varanasi. Daca tot ma trezise conductorul fioros, mi-am dezmortit putin oasele, mi-am luat aparatul de fotografiat si am plecat prin tren sa vad oameni.

Ingeri de zapada

Distactie nevinovata pe dealurile Japoniei

       Hibernarea nu este o optiune prea populara in Shizukuishi, Japoni. An de an, la inceputul lui februarie, pe dealurile de fildes ale oraselului poposesc carduri de iubitori de iarna, veniti la festivalul Zapezii Iwate, care dureaza o saptamana. Aici puteti sa vedeti sculpturi de gheata detaliate si sa incercati delicii locale, ca mielul la gratar si o bautura dulce din orez fermentat, puteti sa va infierbantati in curcubeul de lumini ale artificiilor de seara si, fireste, puteti sa va jucati in zapada.
       Masami Murokka din Iwate, fotograf japonez si membru al comunitatii Nationa Geographic Fotografia Ta, a surprins imaginea aceasta cu copii infofoliti in haine viu colorate, care se dau cu sania pe una dintrepartiile inzapezite de la ferma Koiwai.
         Ce ne palce la imaginea aceasta? paleta vesela, in culori reci, a distractiilor copilaresti imi face pofta sa ies afara la joaca. Copiii, pete de culoare risipite prin zapada, nici nu-si dau seama ca aventurile lor iernatice au fost imortalizate ca in gheata.

Africa de Vest

FLUVIUL NIGER

          Dupa alte doua zile avem intalnire cu Adiourou, de mesrie ghid. Intentionam sa il tocmim pentru un tur in tinutul tribuilui sau, care traieste ceva mai la nord. Adi ne astepta pe acoperisul unui restaurant din mopti. Orasul e construit chiar la confluienta raului bani cu Nigerul, pe trei insule un ite prin stavilare, si perspectiva de pe terasa e intr-adevar minunata. Marele fluviu curge lenes, sub cerul acoperit de o pacla vinetie, apa pare de cupru. Pe mal, animatie: pirogile sosite din Timbuktu sunt descarcate, iar sacii cu sare de Taoudenni sunt pregatiti sa plece mai departe spre Bamako.
        "As vrea sa vada mai multi starini ca Mali nu e frumos doar in zonele turistice", spun Adi, de parca mi-ar fi ghicit gandurile.

Africa de Vest

CETATEA DJENNE

      Odata cu apele nigerului,mai tulburi spre Mopti, peisajul, muzica si portul malienilor sufera si ele o transformare. Pamantul rosu din sud e inlocuit de nisip, vegetatia se imputineaza. Motocicleta e sungurul lucru care umbla pe sutele de kilometri dintre localitati. In pietele satesti, unde facem popasuri de aprovizionare, nu se mai aude kora, ci tamburi arhaice si cate o stranie imzad, lauta cu o singura coarda, care pare sa le apartine exclusiv nevestelor de tuaregi. Uneori ma asez turceste in prajma lor si le privesc cum catnta. Cele mai tinere sunt senzational de frumoase, cu plete aproape complet ascunse de valurile indigo. In preajma lor se aduna o audienta de melomani de toate varstele si neamurile, care stau sprijiniti pe stive de mango, care asezati pe galeti pline cu te miri ce, sau pe scaun din plastic de celea ieftine. Una dintre femei imi face semn cu mana, e o invitatie de nerefuzat la un al nustiu catlea ceai. Fara sa se ridice de pe jos, femeia ia ceanicul de pe foc si cu o miscare eleganta, dar precisa, toarna de la o jumatate de metru in pahar c-am cate unu de tuica, apoi imi intinde ceaiul cu bratul ei cu pielea ca ciocolata amaruie, pictat pana in varful unghiurilor cu henna.

VALEA GURGHIULUI

Stejarii seculari din mociar

        Ii recunosti imediat: niste uriasi contorsionati, cu bratele gigantice care se sucesc si se rasucesc, cu trunchiuri mai inchise la culoare decat restul frasinilor, teilor, fagilor, carpenilor si gorunilor. In Mociar, padurea in care au fost odata regi, si care se intinde pe 2.000 ha, intri inca din Solovastru, prima comuna de pe Valea Gurghiului (pe drumul judetean 153C Reghin - Lapusna), care-ti iese in cale dupa reghin.
       Aici, in Mociarul de Mijloc, pe o suprafata de 48 ha este rezervatia naturala, de interes stiintific, datorita varstei stejarilor - peste 500 de ani. 
       Sunt aproximativ 100 de stejari care au diametrul trunchiului de aproximativ 2.5 m. Chiar daca s-a incercat mentinerea lor in viata, prin plantarea de subarboret, care sa-i ajute sa mentina umezeala solului, ei nu mai sunt in stare de vegetatie. Chia si asa sunt impresionanti - niste sculpturi ale naturii de pe vremea lui Stefan Cel Mare.

VALEA GURGHIULUI

Muzeul viu

        Mama Nica, din Solovastru, are 92 de ani  de ani si locuieste intr-o casa mai batrana decat ea, in care s-a nascut barbatul ei, acuma mort.
       E o casa asa cum se faceau pe vremuri, pe care nu a vrut sa o  schimbe. “Le-arn zis sa lase casa cum este si dupa ce rna duc, s i sa lase oamenii sa vina in ea. Mie mi-a placut lumea", imi zice mama   Nica si ochii fara ochelari, plini de viata, ii rad. Slava Domnului, lumea vine la ea! Nu doar copiii, nora, nepotii, stranepotii si stra-stranepotii, dar si necunoscuti, domici sa vada cum se traia pe vremuri si cum arata o casa traditionala cu viata in ea. La intrare este o bolta de vita-de-vie, pe pereti sunt agatate fotografii vechi, de familie, unele din 1915, iar pe pat sunt aranjate frumos toalele, fundurile de pema si cearceafurile, ca sa se vada toate modelele si dantelele lucrate de mana. In fiecare an, mama Nica lipeste peretii cu lut - pana de curand lucra ea, dar acum cere ajutorul nurorii sale – si ii da cu mieruiala, vopsea albastra.
        In Solovastru se mai tin sezatori, cu obiceiuri traditionale si cu atmosfera vesela si glumele de pe vremuri. Se organizeaza si pentru grupuri, dar trebuie sunat in avans la Mirela:. “Cine vine nu este doar spectator, ci ia parte la sezatoare”, spune Florentina, coordonatoarea ansamblului popular: ”Coronita", din Solovastru. ,E servit cu galuste (sarmaluta cu pasat), tuica si intodeauna se lasa cu o petrecere la sfarsit.

 
 

VALEA GURGHIULUI

Castelul de la Lapusna

      In Lapusna, in inima padurii, la 815 m altitudine, unde aerul curat, foarte bogat in ozon, care-ti umple plamanii, aproape te ameteste, se afla castelul de vanatoare Lapusna. Ridicat intre 1925 si 1926  de regele Ferdinand, el a gazduit familia regala, iar partidele de vanatoare au atras cunoscuti lideri comunisti, precum Hrusciov, Jivkov, Tito. 
        Nicolae Ceausescu venea frecvent aici. La intrarea principala te intampina vitraliicu aspecte definitorii pentru zona (precum vanatoarea, pastoritul, culesul). Mobilierul e din molid baituit, cu sculpturi impecabil conservate, foarte dificil de realizat, deoarece molidul se aschiaza usor, teracotele superb au fost comandate la Viena si geamurile duble, din sticla, sunt lucrate artizanal. Impresionant, enigmatic plin de istorie, castelul din Lapusna este intrudus in circuitul turistic. 
     Te poti caza chiar in camera regelui sau reginei, poti incerca sa dai un mat la tabla de sah lucrata manual special pentru Mihail Sadoveanu, pasionat de vanatoare si pescuit, sau sa inveti suba, la masa Elenei Ceausescu. Castelul este ideal pentru ozonoterapie spontana, turism de relaxare, istoric si ecumenic (in apropiere se afla Biserica de lemn Sf. Nicolae, construita in 1779), dar nu uita ca te afli intr-un loc special, cu obiecte de patrimoniu national, care trebuie respectate, ingrijite si conservate, subliniaza Claudia Pescar, general manager.

VALEA GURGHIULUI

VIATA SALBATICA

             Respir incet  si rar, fara sa fac vreo miscare. Nu aud decat frunzele uscate care cad. "Stii cind vine ursul pentru ca trosnesc crengile sub el cand calca.
            Uneori, apare din padure, in fata observatorului,si merge direct la mancare. Alteori, vine chiar pe drum", imi spune Calin Pop, profesor de vanatoare si salmonicultura la Colegiul Sivic din Gurghiu, care rna insoteste la unul dintre observatoarele din padurea Mociar. Nu avem mult de asteptat, suntem ajunsi doar de 10 minute si-l vad. Vine linistit pe drum, se opreste la o baltoaca in care se balaceste minute bune, apoi se indreapta spre locul unde gaseste de obicei, mancare. E masiv, cam 350 kg, estimeaza insotitorul meu, si imi face semn ca pot incerca o poza.  Ii admir calmul, pentru ca mie imi tremura mainile. In linistea padurii, declansatorul Cannonului se aude ca o bubuitura. 
            Ursul face o intoarcere rapida si dispare in padure. Ma incearca un amestec de bucurie, admiratie, curiozitatete si teama, caci, desi nu sunt singura, nu rna simt in largul meu cu un urs brun liber, la cativa metri de mine. Pe Valea Gurghiului, poti incerca si tu aceasta experienta demna de un Bucket List (si, cu echipamentul foto potrivit, poti surprinde cadre inedite), in plimbari la observatoare, organizate, cu ghid. „Ai ocazia sa vezi animalele salbatice libere, in mediul lor, nu in tarc”, explica Mircea Todoran, presedintele Asociatiei de Vanatoare si Pescuit Sportiv  Valea Gurghiului, care gestioneaza trei fonduri de vanatoare, insumand 32.000 ha, „dar, trebuie sa tii cont de sezon (cerbul, cipriorul si mistretul pot fi vazute tot timpul anului, spre deosebire de urs, care iarna intra in hibernare) si de momentul zilei, pentru ca animalele ies dimineata, inainte de rasarit, sau la amurg." De-a lungul istoriei, aceasta zestre naturala a adus in zona principi, mostenitori imperiali, fete regale si  sefi de stat, pasionati de vanatoare. Potrivit documentelor de arhiva, citate de Mihai Gherghel, fost director la Colegiul din Gurghiu, principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I (1630-1648), venea des sa vaneze pe domeniul din Gurghiu, unde a construit un castel, transformat in 1883in castel de vanatoare pentru Rudolf de Habsburg, fiul imparatului Franz Josef (tot din dorinta casei de Habsburg s-au plantat arbori ornamentali, luand  nastere, treptat, Parcul Dendrologic). 
           Mai sus, la Lapusna, este un alt castel de vanatoare, ridicat de regele Ferdinand, pus in circuitul turistic. Recordul national la cerb,  emblematic pentru Valea Gurghiului, care nu a fost depasit din 2005 si a obtinut bronzul european, e din zona, de la Fancel (expus la Muzeul Cinegetic Posada). „Avern unul dintre cele mai bine populate fonduri de vanatoare de munte” conchide presdintele AVPS Valea Gurghiului.


VALEA GURGHIULUI

La pescuit de pastrav

            Printre fructele, legumele, branzeturile, lazile frigorifice si obiectele de instalatii pe care le gaseSti in magazinullui Zoki, intr-un colt, Ia geam, vezi o masuta pe care sunt imprastiate tot felul de chitibusuri.
           Zaharia Damian (Zoki) e prizonier in magazinul sau de luni pana sambata, dar duminica o zbugheste pe dealuri. iar coltisorul de care ti-am vorbit ii tradeaza marea pasiune: este "biroul" Ia care confectioneaza muste pentru pescuit la pastrav. In apele Gurghiului traiesc pastravul indigen, pastravul curcubeu, fantanelul, lipanul, lostrita, iar Mihai Todoran, la 17 ani, cunoaste, ca si mai experimentatul Zoki, toate cotloanele in care se pescuieste bine. “E un pescuit special, nu e monoton”, imi spune. La pastrav, pescuiesti la musca (momeala artificiala care imita insectele de la suprafata apei), nu vii cu scaunelul de pescar, asteptand de pe mal sa traga pestele. Intri in apa, iei in calcul ora, presiunea atmosferica, anotimpul – “pentru ca fiecare anotimp are musca lui". Regula de baza este sa alegi musca buna, cea care sepotriveste eel mai bine cu ce vezi pe apa. Usor de zis, dar imprevizibil, si in asta consta toata stiinta si frumusetea pescuitului la musca. “Descoperi ce ai de facut doar cand te afli pe apa. Doar la fata locului iti dai seama ce aide facut si ce musca trebuie sa folosesti”, imi explica Mihai.
             Pentru un pastrav gustos, cu mamiliguta, sos de usturoi cu smantana si o porte de papanasi cu dulceata de afine, servite intr-un foisor deasupra apei Gurghiului, opreste-te la “Pensiunea Lucretia” din  Bradetelu, Ibanesti - in drum spre Lapusna, pe partea stanga (restaurantul e deschis doar in weekend). Daca aerul curat, de padure de munte, te imbie sa mai ramal, Lucretia are  sapte camere pentru cazare, bucatarie complet utilata pentru a-ti gati, locuri de gratar si de joaca pentru copii. Pentru cazare si bucatarie deschisa si in timpul saptamanii - nu lipsesc din meniu pestele si papanasii- poti  merge la pensiunea de peste drum “Ovidiu si Paula”.

DANEMARCA - La pescuit de calcan baltic

O noapte magica pe Insula Laeso


         Poul ma intreaba daca vreau si eu o sulita. Raspund politicos ca as prefera sa-l acompaniez doar in calitate de spectator. Suntem pe Insula Laeso, o mica nestemata nordica din Stramtoarea Kattegat.
De sute de ani, calcanul este unul dintre cei mai ravniti pesti de pe aceste meleaguri. Pe timp de iarna localnicii faceau copci si atrageau pestele flamand la gura lor cu faclii confectionate din par de animal- in special de mistret, deoarece ardea mai bine si mai mult combinat cu uleiul de grasime de balena.
         In prezent exista patru locuri unde se poate pescui, iar noi mergem in partea de nord. Plecam sub lumina lunii. Cu pasi inceti ne desprindem de nisipul plajei si intram in golful Nordic al insulei. Chiar de la inceput Poul imi spune sa fiu atent la gaurile facute de rate pe timpul zilei, in cautare de viermi marini. Captivat de locul in care ma gasesc, intru din plin intr-una din ele. Din fericire, apa nu mi-a trecut de pantaloni si nici nu a ajuns la rucsacul cu echipament foto.
         Aici, in Danemarca, apusul dureaza mult. Inca este lumina si pestii n-au venit. Mergem parallel cu malul inca vreo ora, asteptand semne ca apa are temperature potrivita. Din cand in cand mai apare in inspectie cate un crab artagos. Dar timpul trece si refluxul e din ce in ce mai puternic. Poate ca ar trebui sa iesim din acest golf protejat si sa ne incercam norocul in marea mai agitate unde se si gasesc specimenele mai mari.
        Oare cum erau aceste ape acum o mie de ani? il intreb p Poul, fost profesor de geografie si istorie. Cu multe secole in urma, incepe el cu pipa fumegand mocnit in coltul gurii, vikingii de pe aceasta insula cu putine resurse se zbateau sa supravietuiasca de pe o zi pe alta. Lucrurile s-au schimbat cu timpul, dupa mai multe voiaje spre sud, cand au invatat sa foloseasca sarea ca sa-si conserve mancarea. Astfel pestele putea fi pastrat pana la 10 ani in saramura.
           Ne intrerup dintr-o data calcanii, care ne fac pe plac si incep sa apara.
         Lui Poul, “regele pescar al insulei”, ii place sa vina aici pentru ca poate sa gandeasca, sa se simta liber si imbratisat de natura. La fel am trait si eu, cu sufletul la gura, aceasta noapte in Marea Baltica.



Africa de Vest

Capitala BAMAKO


         In sezonul ploios, Africa “neagra”e o provocare pentru simturi. Tuleie de vegetatie suculenta cucersc Sahelu. Fructe si legume proaspete sunt stivuite pe tarabele din sate si peste tot pe marginea ulitelor din glod stacojiu. Pasarile, parca mai albastre ca oriude, se pun pe cuibarit in baobabii care te atata cu fructele lor acrisoare. Aerul piscaa. Peste tot miroase a mango si fan cosit.
Pentru nomazii  Fulani e anotimpul transhumantei. Buzele si gingiile femeilor tinere sunt tatuate ritual cu pigment negru.
        Tchoodi le marcheaza trecerea in randul adultilor,  dintre care vor incepe sa-i caute un sot. Casele lor de iarba, Bukkaru,  sunt parasite. Torentii le vor topi in doar cateva luni. Acum, incarcate cu cele mai de pret bunuri ale comunitatii,  caravanele de magarui se urnesc  catre pasunile  din provincia  Sikasso,  granarul tarii.    Noi mergem in sensul opus, spre Bamako.
         Nu ai grei sa confunzi capitala republicii  Mali cu un sat neobisnuit de mare. Mai toate orasele subsahariene sunt asa. Fluviul Niger, cel mai lung din Africa de Vest, imparte Bamako in doua: cartierele sarace cu bordeie de tabla sunt pe un mal, cladirile administrative cu fatade din perete-cortinai hotelurile de lux, pe altul. intre ele se afla enorma Grande Marche, adevarata inima a capitalei. Milioane de locuitori o tranziteaza macar o data pe zi. Unii targuiesc diverse bunuri de plastic importate din Nigeria sau din China. 
          Altii vaneaza cele mai frumoase imprimeuri ghaneze pentru fuste pagnei costume facute pe comanda, pentru ca malienii nu concep sa iasa nici macar pana la piata decat imbracati cel putin la patru ace. Suferinzii cauta in sectorul cu fetisuri, printre carapace de broaste testoase, dinti de sacal, fetusi de vaca si papagali mumificati, gri-gri-ul prescris in reteta de vraciul voodoo. Cei mai multi insa vin in bazar pentru a lua masa, iar tarabele cu de-ale gurii serevarsa dincolo de trotuar. Ar fi pacat sa nu ne riscam stomacul cu savori nefamiliare.

Seducatorul Ischgl

Cea mai fun statiune din Austria.

            Am ajuns in oraselul  din  Valea Paznaun, in apropierea granitei cu Elveta, intr-o zi insorita de martiei si ne-am cazat Ia Hotelsport Silvretta, chiar in centru, la cativa pasi de gondola Silvrettabahn. Si fiindca era luni, nu puteam sa ratam o coborare  nocturna cu saniuta pe pista de 7 km, amenajata si luminata, una  dintre cele mai lungi din  Alpi.  
          Din decembrie pana in aprilie, in fiecare seara de luni si joi, partia se transforma intr-un imens derdelus. Gondola Silvrettabahn ne-a dus in doar 15 minute pe platoul Idalp, la 2.320 m. Aici, la cabana Vider Alp, intr-un decor rustic, o cina Fondue ne-a dat forte pentru coborarea care dureaza cam o ora.
        Dupa ce am inchiriat sanilile si ni s-a explicat cum sale manevram, ne-am lansat la vale, iar senzatia a fost unica - adrenalinabsoluta, cu vantul vajaind pe la urechi, depasiri in viteza, frane si viraje stranse, cu nori de pulbere de zapada lasate in urma.
<meta name="google-site-verification" content="W3E7Ql7Jbk90VQNhRmRTQFuvCmE5HJK-lh2UF5DwV44" />

 Orasul meu MOSCOVA


       Privelisteea Kremlinului pe timp de noapte ma farmeca mereu, chiar si acum, la 22 de cand locuiesc in Moscova. Tabloul turnurilor de caramida si al meterezelor crenelate, aproape ireal in splendoarea lui, imi aduce arninte de o imagine in relief dintr-o carte veche, cu basme.
       Admir cea mai celebra fortareata a Rusiei (a carei faima poate avea  si accente sumbre) in timp ce taxiul meu isi croieste anevoie drum pe Podul Bolsoi Kameni, prin aerul cu sclipiri de chiciura. Rafale de vant agita troienele de pe malurile Raului Moscova, aflate undeva, sub noi. Sediu al puterii si acum, in epoca lui Vladimir Putin, ca si in vremea lui Ivan cel Groaznic (sau a lui Stalin), Kremlinul evoca in mintea mea o combinajtie de groaza si maretie - emotiile pe care le-arn trait, copil fiind, in timpul Razboiului Rece, cand Rusia imi starnea un amestec de spaima si admiratie. Fascinajtia m-a impins sa fac studii post-universitare de istorie a Rusiei si Europei de Est, sa incere o prima vizita in 1985 sa ma mut cu totul aici in vara lui 1993 - in 1999 m-am casa­ torit cu o rusoaica. Pentru mine, Moscova insearnna acum ,acasa". Kremlinul, o cetate fortificata, cu cinci palate si cinci biserici, se profileaza amenintator in dreapta mea cind trecem in goana pe langa Piata Rosie, dominata de Catedrala Sf. Vasile, cu cupolele ei ca de acadea. Trecem pe langa Duma de Stat (Parlamentul), o cladire moderna, dar anonima (si total aservita presedintelui Putin).

Ciudad de Mexico

          Autentic si viu, traditionali modern, Ciudad de Mexico este  un colos urban crescut din alipirea catorva zeci de sate, fiecarecu fascinanta  sa individualitate. Are palate si are ulite, are lanturi de hoteluri din otel si sticla si cariucioare care raspandesc mireasma imbietoare  a cartofilor dulci, are restaurante opulente, baroce, si negustori ambulanti care isi striga  marfa pe strada, are muzee si catedrale monumentale, dar si festivaluri stradale, are limuzine, biciclete si chiar gondole pentru turisti. Ridicat din ruinele capitalei aztece, Tenochtitlan, Ciudad de Mexico are o istorie pe cat de tulbure, pe atat de captivanta, care te introduce intr-un  univers cultural cu totul a parte. Oferta e generoasa si pentru pasionatii de arheologiei si pentru iubitorii de Formula 1, pentru amatorii de hot chili si pentru  contemplativi.  Viata sta aici la  loc de de cinste  alaturi de moarte, celebrata intr-un festival anual multicolori zgomotos, fara egal in lume.

AGENDA PENTRU MALI


MOLIPSESTE-TE DE  “MAL D'AFRIQUE” Intr-una dintre cele mai prietenoase, tolerante si diverse cultural destinatii de pe continent. Peisajul variaza de Ia Sahara Ia Sahel, in capitala Bamako ai mancare de strada delicioasa, cluburi cu muzica live si o autentica piata de voodoo, iar in nord ai de vizitat cetatile caravanelor si un trib stravechi.

ESTE SIGUR?
Din 2012, orasele Gao si Timbuktu sunt mai greu de accesat de turisti, iar anul trecut a avut loco incercare de atentat in capitala, intr-o cladire frecventata de expati si oameni de afaceri. Pentru un vizitator anonim insa, Mali a ramas perfect sigur, indiferent ca o faci cu vehicul propriu sau cu transportul in comun. Nu uita ca tara este foarte mare aproape de doua ori cat Texasul. Drumurile sunt excelente, dar conexiunea la internet lasa de dorit. Chiar si la fata locului informatia nu circula usor. 

CUM E VREMEA
Calda tot timpul, cu exceptia noptilor in zonele semidesertice din nord. Pentru a ocoli furtunile din sezonul ploios, alege intervalul octombrie-februarie.

TINUTUL DOGONILOR
Este cunoscut ca unul dintre cele mai frumoase din Africa, pentru peisajul muntos, arhitectura vemaculara dogona si granarele teleme incastrate in stanci. Ritualurile Dogonilor sunt faimoase datorita dansurilor pe picioroange si maistilor elaborate. Anul nou animist se serbeaza intre mai si iunie, iar festivalul Sigi abia o data Ia 6o de ani, cu urmatorul estimat pentru 2027. Cand vizitezi un sat, nu uita ca obiecte aparent banale sau naturale pot avea o semnificatie sacra, iar anumite zone - ca altarul zeului Ama  si casa hogonului - sunt strict tabu.

CAT COSTA?
O calatorie ghidata in zona Dogonilor incepe de Ia 15 euro de persoana pe zi si include mesele si cazarea in sate, fie in camere modeste sau in sistem camping,  pe acoperiurile caselor. Organizeaza-te din timp. Transportul public intre Bandiagara si satele de pe faleza e aproape inexistent. Daca nu poti merge pe jos  si nu ai deja un vehicul, inchirierea unuia pe plan local te poate costa zile intregi. Nu iti place mancarea africana? Atunci fa-ti  ultimele provizii la piata din Sevare.

CE SA AI IN BAGAJ
Pantofii de trekking, crema solara cu factor ridicat si un filtru mecanic sau pastile pentru purificarea apei. In sezonul ploios ar fi indicat sa ai propria plasa de tantari impregnate corespunzator, un flacon de Quartem si suficienta lotiune contra nesuferitelor insecte prin care se transmite malaria.

CE SA CUMPERI SI DE UNDE
Muzica maliana din capitala, sculpturi din regiunea Dogon, bijuterii din ambra din Djenne, textile bogolan din Segou Si pagne din orice localitate. Lungimea standard pentru o fusta africana este 1,5m.

FESTIVAL AU DESERT
Cel mai celebru eveniment muzical din Africa este inca in exil. In 2015 a fost integrat intr-o caravana a pacii alaturi de Festivalul Niger din Segou Si Festivalul Taragalte din M'hamid, Maroc. Pentru editia din 2016.



 Reducere Blue Air 20% de Craciun

Mos Craciun vine plin de cadouri: 20% reducere pentru toate cele peste 90 de rute disponibile!
Perioada de calatorie este 24 decembrie 2016 – 28 octombrie 2017, promotie valabila 24-26 decembrie 2016.
Grabeste-te si rezerva-ti biletele pe www.bilete-la-avion.ro


Blue Air - Bucuresti - Tel Aviv

Blue Air introduce un nou zbor direct Bucuresti - Tel Aviv din data de 12 ianuarie 2017
Tel Aviv este un centru economic, de afaceri si cultural al tarii, . aici se afla sediile principale ale bancilor si ziarelor israeliene, este localizat pe Coasta Mediterana in partea vestica fata de centrul Israelului. Distanta dintre Acest oras si capitala tarii, Ierusalim, este de 69 de km si este un drum care se face foarte rapid cu masina. Tel Aviv mai este denumit şi Miami Beach-ul din Marea Mediterană.
Puteti vizita muzeul de Arta Moderna aici gasesti operele unor artisti fundamentali pentru cultura mondiala – Picasso, Chagal, Matisse, Van Gogh si multi, multi altii.
Jaffa este capitala Israelului, un oraş de coastă situat în inima celei mai mari metropole a ţării. Numele de Jaffa care îi este asociat desemnează vechiul oraş arab cu care a fuzionat în 1950. În Jaffa orasul vechi de langa Tel Aviv o să găsiţi cea mai bună mâncare din tot oraşul şi este obligatoriu să alegeţi ceva din oferta abundentă a tonetelor stradale.
Neve Tzedek este unul dintre cele mai frumoase cartiere de altfel şi primul care a fost ridicat în afară de Jaffa.

Petrece vacanta la Paris!



Cu Blue Air ai zboruri directe pe ruta Bucuresti, Iasi si Constanta - Paris si retur!
Biletele de avion pentru aceasta ruta sunt disponibile la preturi incepand de la* 29,99 €.
Zborurile din Bucuresti vor fi operate in fiecare zi de Luni, Miercuri, Joi, Vineri si Duminica si din Iasi in zilele de Luni si Vineri, iaar din Constanta incepand din luna mai in zilele de Miercu si Sambata.
Se spune ca in Paris fiecare cladire este situata la cel mult 500 de metri de o statie de metrou.
Metroul a fost deschis pentru prima data in Paris pe 19 iulie 1900.
Astazi, traseele sale insumeaza aproape 200 de km si 368 de statii.